Sa matou mauaina 16 mea moni manaia e uiga i le Rook masani
Corvus frugilegus
E ui lava i le talafaasolopito mataga o sootaga i le va o tagata ma rooks, o nei manulele o loʻo tumau pea o latou uiga faʻafefe ma e le fefefe i tagata. Faatasi ai ma le fafagaina lelei, latou te faʻafeiloaʻi e sili atu ona lelei ma e mafai ona faʻalatalata atu i tagata i mea mamao. Latou te atamamai tele, mafai ona foia paso, faʻaoga ma fesuiaʻi meafaigaluega, ma felagolagomai le tasi ma le isi pe a tulaʻi mai ni faʻafitauli ogaoga.
I aso ua mavae, na tuuaʻia ai e le ʻaufaifaatoʻaga ia manulele ona o le faaleagaina o a latou mea totō ma taumafai e tutuli ese pe fasiotia. Na tuuina atu foʻi e taʻitaʻi ni poloaʻiga e poloaʻia ai le faaumatiaina o pa ma isi mea leaga.
1
O le rook e patino i le aiga corvid.
E lua ituaiga o rook: o le rook masani, e maua i lo tatou atunuu, ma le rook Siberian, e maua i Asia i Sasaʻe. O le aiga corvid e aofia ai le 133 ituaiga, e maua i konetineta uma sei vagana ai Antarctica.
2
E nofo i Europa, ogatotonu ma saute o Rusia.
Winters i Europa i saute i Iraq ma Aikupito. O le subspecies Siberia e nonofo i Asia i Sasae ma taumalulu i sautesasae o Saina ma Taiuani.
3
Latou te lagona le sili ona lelei i nofoaga togavao, e ui lava e fetaui lelei i tulaga o le taulaga.
Latou te nonofo i paka ma togavao i vao. I totonu o taulaga, latou te fiafia e nonofo i luga o fale maualuluga ma e oʻo foʻi i latou i luga o latou i le vaitau o le faʻatoʻaga.
4
E feololo le lapopoa o manu felelei, ma le umi o le tino matutua e amata mai i le 44 i le 46 cm.
O le apaau o rooks e mai le 81 i le 99 cm, mamafa mai le 280 i le 340 g. O tane ma fafine o rooks e tutusa le lapopoa.
5
O le tino o rooks e ufiufi i fulu uliuli, lea i le la e avea ma lanu lanumoana po o le lanumoana-violet.
O vae e uliuli, o le gutu e uliuli-efuefu, o le iris e enaena uliuli. O tagata matutua e toesea fulu i le pito o le gutu, ae tu'u ai le pa'u.
6
E uliuli tama'i laiti ma sina lanu lanumeamata laititi, se'i vagana le tua o le ua, tua ma lalo ifo, e enaena-uliuli.
E pei o tama'i matuuu aua e le'i masaesa le fuifui i lalo o latou gutu. E toesea le ufimata o le tama i le pito o le gutu i le ono masina o le olaga.
7
Rooks o omnivores; suʻesuʻega ua faʻaalia e 60% o latou meaʻai e aofia ai meaʻai laau.
O mea'ai toto e masani lava o cereals, fualaau faisua, pateta, fualaau aina ma fatu. O mea'ai a manu e tele lava ina aofia ai anufe eleele ma iniseti, e ui lava e mafai e rooks ona tuli manu laiti, manulele ma fuamoa. O le fafagaina e masani lava i luga o le eleele, lea e savavali ai manulele ma o nisi taimi e osooso ma suʻesuʻe le palapala, eli i totonu ma o latou gutu tetele.
8
A leai ni mea'ai, e 'ai fo'i e 'olo i tino oti.
9
E pei o le tele o corvids, o rooks o manu e sili ona atamamai.
Latou te iloa le faʻaogaina o mea faitino e fai ma meafaigaluega. Pe a manaʻomia se galuega tele, e mafai e rooks ona galulue faʻatasi o se vaega.
10
O tane ma fafine e faaipoipo mo le olaga atoa, ma o paga e nonofo faatasi e fai ni lafu.
I le afiafi, e masani ona faʻapotopotoina manulele ona siitia atu lea i se nofoaga masani e momoe ai latou. I le tautoulu, e faateleina le tele o lafu a o potopoto faatasi vaega eseese. I le kamupani o rooks e mafai foi ona e mauaina jackdaws.
11
O le vaitau fa'atupuina o rooks e amata mai ia Mati ia Aperila. I le tele o tulaga, latou te faamoega i vaega.
O faamoega e masani ona fausia i tumutumu o laʻau tetele, salalau ma, i totonu o taulaga, i luga o fale. E mafai ona i ai mai le tele i le tele o ofaga i luga o le tasi laau. E faia i la'au ma la'au, fa'atasi ma le omea ma le omea, ma ufiufi i mea vaivai uma e maua - mutia, lauulu, fulufulu.
12
I totonu o le pipii, e tuʻuina e le fafine le 4 i le 5 fuamoa.
Ole lapo'a ole fuamoa e 40 x 29 mm, e lanu meamata-lanu moana ma iila lanu enaena ma samasama ma e iai se mea mapu. O le incubation e amata mai i le taimi e tuʻu ai le fuamoa muamua ma tumau mai le 18 i le 19 aso.
13
E tumau le moa i le faamoega mo le 4 i le 5 vaiaso.
I le taimi lea, e fafaga uma i latou e matua.
14
O le averesi o le ola o rooks i le vao e ono tausaga.
O le na umia faamaumauga i nei manulele e 23 tausaga ma 9 masina le matutua.
15
O le faitau aofaʻi o rooks i Europa e faʻatatau i le va o le 16,3 ma le 28,4 miliona.
O le faitau aofaʻi o Polani e mai le 366 i le 444 afe manu, ma i le 2007-2018 na faʻaitiitia ai lo latou faitau aofaʻi e tusa ma le 41%.
16
E le o se ituaiga e lamatia.
Ua lisiina e le International Union for Conservation of Nature le papa masani o se ituaiga e sili ona popole i ai. I Polani, o nei manulele o loʻo i lalo o le puipuiga o meaola i totonu o itumalo faʻale-malo o taulaga ma vaega o le puipuiga o meaola i fafo atu o latou. I le 2020 na lisiina i latou i le Polani Red Book of Birds o se ituaiga vaivai.
Mea moni fiafiaO mea moni manaia e uiga i le panda tele
Le isiMea moni fiafiaO mea moni manaia e uiga i mogamoga