E taua le fefe pe a totolo se siaki i totonu o le tino: o le a le mea e ono lamatia ai le savali "toto"

E faapefea ona utia se tiki

Oka se mata'utia o le utia o se tiki

E tele tala a le aufaasālalau e uiga i taunuuga mataʻutia o le u o se tiki. Ae paga lea, o le tele o nei lipoti e moni.

E le o u uma e lamatia ai le soifua maloloina o le tagata ua utia, aua e le o tagata sua toto uma e maua ai ni faʻamaʻi mataʻutia. E tusa ai ma suʻesuʻega ma faʻamaumauga, e oʻo atu i le 40 pasene o parasite e aʻafia. E taua foi le taʻua o le u o se faʻamaʻi pipisi e le tatau ona iʻu i faʻamaʻi. Po o le a lava le tulaga, mo soʻo se u iniseti, e tatau ona e faʻafesoʻotaʻi se fomaʻi.

O nisi o gasegase e u e ono lamatia i le maua i le faama'i Lyme, o le isi faama'i o le encephalitis e maua mai i le tiki. E le masani ai, o le u o le toto e faaosofia ai:

• pepesiosis,
• bartonellosis,
• anaplamas.

Faailoga ma taunuuga

erythrema femalaga'i.

O le Erythema migrans o le fa'ailoga sili lea ona taatele pe a uma le u o se tiki. Ae ui i lea, o loʻo faʻamatalaina e le au atamamai e naʻo le afa o mataupu o le maʻi Lyme e tupu.

E masani ona iloa pe a ma le 7 aso pe a uma le parasite. E ese lona foliga e pei o le mumu i le ogatotonu ma faasolosolo malie ona mumu agai i le pito.

I nisi o gasegase, o le u e le mafua ai le erythema tusa lava pe a'afia le tino i le ma'i Lyme. Ua matauina e le au atamamai o le erythema e aliali mai i le na o le afa o mataupu o le Lyme infection. E tolu i le fa masina talu ona aveese le parasite e ono aliali mai faailoga nei:

Ole fa'ama'i Lyme e le'i togafitia e tele lava ina a'afia ai le neura. I se tulaga faapena, o neura radicular ma cranial e pipili.

O fa'ama'i e feavea'i e ala i utu

O parasites e feavea'i fa'ama'i e fa'atupu ai fa'ama'i e ta'ua o fa'ama'i pipisi. fa'ama'i pipisi:

Auala e aloese ai mai le avea ma se tagata afaina i se siaki

1. A alu e savali i le vaomatua, paka poʻo le vao, aua nei galo e fai ni lavalava e ufiufi ai le tino: o se mitiafu umi lima, ofuvae uumi ma seevae maualuga.
2. E tatau ona tuu ofuvae i totonu o seevae. O le lanu o lavalava mo se siaki e le afaina, talu ai e tauaso, ae i luga o le malamalama ma le susulu o le a sili atu ona iloa.
3. Sausau oe i le iniseti a'o le'i alu i fafo.
4. A e toe foʻi mai le vaomatua, sui ou ofu. Su'esu'e ma le toto'a vaega uma o le tino, aemaise lava vaega e matua ma'ale'ale le pa'u: fa'ata'amilo i taliga, i lalo o tapulima ma tulivae, manava, pute, ga'o.
5. Afai e manaʻomia, fai i se tasi e siaki nofoaga e faigata ona oʻo i ai. E mafai ona e matauina le siaki a'o le'i totolo i luga o le tino, ae leai se taimi e utia ai. E tatau ona faʻaumatia i se taimi vave e mafai ai.
6. Afai e te nofo i se eria o loʻo i ai faʻamaumauga faʻanoanoa i u mai faʻamaʻi pipisi, ona mafai lea ona e tui. E mana'omia le faia o tui e 2 ma le va ole 1 masina. Ole mea mulimuli e tatau ona faia ile 2 vaiaso aʻo leʻi savali muamua ile vaomatua. Ona sosoo ai lea ma le toe tui i le tausaga mulimuli ane ae toe faia i le tolu tausaga mulimuli ane.

O le a se mea e tatau ona ou faia pe a utia e se tiki

E tatau ona toso ese i fafo se fa'ailoga fa'afefete i le vave e mafai ai. E tatau ona manatua o le taimi mulimuli e aveese ai le toto, o le maualuga lea o le lamatiaga o faʻamaʻi.

1. E tatau ona e iloa e oʻo lava i faʻamaʻi e aveese i ni nai minute talu ona utia e mafai ona aʻafia, ona o nai pasene o tagata suʻi toto ua aʻafia o loʻo i ai siama i totonu o le salivary glands.
2. E leai se manaʻoga e faʻatali seʻia oʻo ina faʻafeiloaʻi e le parasite i totonu o le tino. O se talafatu e faapea e 24 i le 72 itula e maua ai le siama.
3. I faʻataʻitaʻiga manu, na maua ai ni nai aso talu ona maeʻa faʻamaʻi, na maua ai siama i totonu o le faiʻai, fatu, maso ma tendon.
4. Suiga i le sua o le cerebrospinal ma faailoga muamua neurological e mafai ona matauina i le erythema migrans

O fea e masani ona utia ai le utu?

E le vave ona eli le tiki i totonu o le tino. A o'o loa i luga, na te su'e se nofoaga e manifinifi le pa'u ma lelei le toto. I tamaiti, e fiafia tagata toto e nofo i luga o latou ulu, ona latou fiafia lea i le ua, fatafata.

I tagata matutua, ua filifilia e tagata toto le fatafata, ua ma lima, ma tua. Talu ai e le vave ona eli le siaki i totonu o le tino, o lona uiga, o loʻo i ai avanoa uma e aveese ai i le taimi. E na'o le taimi o savaliga e tatau ai ona fa'aauau asiasiga o oe lava ma au uo.

Fesoasoani muamua mo le utia o le utu

Ae ui i lea, e tatau ona faʻafesoʻotaʻi se fomaʻi pe a iai ni faʻalavelave mataʻutia e aliali mai pe a uma le u:

E mafai ona maua pe a fetolofi le tiki i totonu o le tino

Afai na o le tolotolo o le siaki i totonu o le tino, ma mafai ona latou lulu ese, atonu e leai ni taunuuga.

1. E le manaʻomia ona tuʻimomomoina i ou lima, aua o loʻo i ai le tele o siama faʻamaʻi i totonu o le manava o le parasite. E tatau ona faʻaumatia le sua toto, mo se faʻataʻitaʻiga, i totonu o le faletaele.
2. E mafai lava ona tupu fa'ama'i pe a iai sou manu'a matala, maosi, ma'i i lou tino ma o le nofoaga lea na totolo ai se utu. E mafai ona aumaia se siama i le nofoaga o le epidermis gau. I le taimi lava e tasi, e mautinoa e le tagata e leʻi utia o ia e le mumu ma e le alu i le fomaʻi.
3. I totonu o le faua o le parasite, atonu e i ai se siama o le encephalitis e mafua mai i le tick-borne, o i latou ia e sili atu le lamatia o le aʻafia, tusa lava pe vave ona toso ese le siaki.
4. Afai e te va'ai ua i ai se utu i luga o le tino, va'ai toto'a pe o sa'o le pa'u, po'o iai ni ila fou i luga.
5. Afai e lelei mea uma i le paʻu, ona e le tatau lea ona faʻafilemu. Fai se su'esu'ega a le tagata lava ia mai lea taimi i lea taimi pe a aliali mai le mumu ile pa'u. I le tulaga lea, fa'afeso'ota'i vave se foma'i. Aua le aveina se mea na o oe!